Poveşti cu îngeri şi cu tine

Toate poveştile încep.
Noi începem azi, la fel ca în fiecare drum,
cu povestea micului prinţ în gând
şi cu străzile nemuririi pe vise.

Cântă-mi cântecul de leagăn
şi spune-mi povestea iară.
Văpăile de îngeri îmi ard pieptul,
atunci când vocea ta,
asemenea lor, îmi rup şoaptele şi înălţările
spre Iubire... .

"Tu nu ai să mori niciodată"...
şi nici povestea.
V-am zidit în mine,
iar semnul chipului tău stă cioplit pe inimă.
Veşnicia.

Gând simplu şi nebun

Judecăţile, nejudecăţile. Iartă-mi-le!
Un gând cu miros de bucurie mă face să-ţi spun,
în ciuda timpului nebun,
că zâmbesc.

Greutatea zilei de ieri şi tăria celei de azi,
mai bine zis,
darul simplităţii,
mă face să te preţuiesc acum,
aşa, ca într-un gând nebun,
ce trimte doi îndrăgostiţi în neant,
fără temeri şi fără bani. Doar cu iubire.

Mereu am vrut amândoi să nu ne lăsăm furaţi de idoli.
Să ne luăm de aripi acum,
a sosit timpul să culegem seninătăţile din ceruri.
E timpul grăbit,
şi chitarele stau arcuite în mâinile celor cu viaţă.
Dragă...te-ai ştii cât îmi eşti de drag!