27 martie 2010

Tu nu cazi


Sufletul dansează.
Şi tu...gingaşa, puternica mea floare de tei,
mă trezeşti cu iubirea şi cu mirosul tău de a fi.
Atâtea secole de pribegie s-ar pierde neştiute în această clipă cu salcâmi.
Şi tei, şi noi.
De-ai ştii...şi da...tu ştii, iar bucuria devine deplină în împletirea de vals,
alei de salcâmi, tei
Şi noi.
Un imn spunea că ea...dragostea,
niciodată nu cade...!
Şi tu...gingaşa mea floare de tei,
acoperământul nopţilor cu ţurţuri reci,
prietenul ce nu-şi vinde îmbrăţişările,
Rămâi...!

23 martie 2010

Vrem mai multă...iubire


Compasiune pentru fiecare alamă ce străbate aerul,
pentru fiecare om şi dor,
pentru fiecare neştiinţă.
Pribegia lumii în nimicuri nimicitoare,
îmi inspiră o mare compasiune şi o milă,
şi o dorinţă.
Să schimb măcar un bulb de noroi în bulb de floare de cireş.
Să tai măcar un ramure uscat, un vis nevisat.
Trăirile amalgame si sângele ce îmi străbate haotic cu oboseală şi energie
venele ascunse ale cugetării,
mă fac să adorm, dar să mă trezesc apoi,
cu un praf din esenţă de îngeri, de sfinţi
şi de tăcere.

14 martie 2010

Zborul înapoi


Cu timpul, nu mai avem timp
Rămânem muţi, rămânem fără gloria zilelor cu viori.
Cu timpul, uităm.
Doar zumzetul salciei plecate ne mai aminteşte în vreo staţie,
că plecaţi suntem...spre apă şi pământ.

Cu timpul, nu mai suntem copii.
Înţelepciunea spinului maturităţii
se roteşte atât de tare în noi,
încât, duioşia zilelor cu lut, se usucă printre atâţia spini vecini... .

Cândva, cu timpul, te voi căuta,
Fiorule...Iubireo...!
Chiar azi şi poate chiar şi mâine.
Diamantele nu strălucesc doar un timp.

3 martie 2010

Alt dans


Pasiune spartă, la fel ca floarea roşie, voluptoasă,
de trandafir.
Fără reguli îţi scriu
şi fără reguli te iubesc.
Nori şi pasiune.
Robia zilelor de vânt, ploaie şi balet
se resimte pe urmele feţei obosite de atâta iubit.
Nebunie şi pasiune.
Nebunia mâinilor de bărbat şi femeie
se înfruntă într-un război de pace şi de artă.
Şi dansul nu se termină.