Tablourile imi stau imprastiate prin odaie,
Si parul meu, involburat si umed,
Cade in falduri inocente peste coapsa ta,
Alba si conturata.
Apusul a venit sa continue povestea,
Sa se uneasca atat de armonios cu orasul asta vesnic
indragostit,
Cu râul, aerul si casele din alte timpuri,
Si noi doi, pictati si incadrati cu grija
Pe stradutele acestea pe care le indragim,
Si poate...ne indragesc.
Suntem doi trubaduri din alte vremuri,
Din acea camera cu lucruri vechi si pretioase,
Cu lampi medievale si lumanari aprinse... .
Tu...cu o carte in mana,
Eu cu o pensula,
Sculptandu-ne si imbratisandu-ne privirea...
Si buzele, soptind...acel vechi si pururi nou
cuvant... .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu