Toate poveştile încep.
Noi începem azi, la fel ca în fiecare drum,
cu povestea micului prinţ în gând
şi cu străzile nemuririi pe vise.
Cântă-mi cântecul de leagăn
şi spune-mi povestea iară.
Văpăile de îngeri îmi ard pieptul,
atunci când vocea ta,
asemenea lor, îmi rup şoaptele şi înălţările
spre Iubire... .
"Tu nu ai să mori niciodată"...
şi nici povestea.
V-am zidit în mine,
iar semnul chipului tău stă cioplit pe inimă.
Veşnicia.
Un comentariu:
Foarte frumos... tu inca traiesti splendoarea povestilor...
Trimiteți un comentariu