19 decembrie 2009

Atât


Ca un nebun...ca un absurd...ca un tăcut... păşesc spre a-ţi atinge măcar urma pasului divin... .
Suntem numai noi şi aerul înfrânt de atâta puritate...suntem numai noi şi vocile sopranelor însingurate...suntem numai noi şi cerul prea albastru.
Ca un desenator îţi memorez fiecare arătare şi îi dau viaţă prin creion. Ca un muzician îţi compun fiecare notă din piept şi fiecare întristare.
Suntem numai noi şi bucuria unei magnolii cu parfum de infinit.
Suntem numai noi şi atât.

Niciun comentariu: